15 piese din colecția Ducati Bande Rosse au fost expuse în holul Academiei Române din Roma, la sărbătorirea a 95 de ani de la înființarea Moto Clubului Român.
În luna decembrie 2018, prestigioasa instituție de cultură din Roma, una dintre cele trei mari școli românești din afara granițelor țării, a organizat evenimentul ”Arte meccanica in mostra” – 95 anni di motociclismo romeno in dialogo con Ducati Bande Rosse (Arta mecanică la spectacol – 95 de ani de motociclism românesc în dialog cu Ducati Bande Rosse).
Gazda evenimentului a fost sprijinită în laudabila sa inițiativă de dr.Fabio Reggiani, proprietarul colecției Ducati Bande Rosse, un mare entuziast, îndrăgostit de istoria, tradiția și realizările firmei din Bologna.
Domnia sa a pus la dispoziție o parte din colecția sa fabuloasă, compusă nu numai din motociclete, ci și din alte obiecte rare, realizări minunate ale unor vremuri apuse.
Cea mai interesantă și neașteptată, în același timp, a fost un amplituner model RR 3404 Paniere produs de Ducati în anul 1939, o moștenire de familie, prima piesă de la care a început colecția, un adevărat obiect de artă asamblat într-o carcasă din lemn lucrată manual, radio care funcționeaza perfect și azi, după 80 de ani.
Perioada de început a firmei în producția de motociclete a fost ilustrată de prezența câtorva exponate legate de primul motor Ducati, Cucciolo, un motor de 48 cmc în patru timpi, preluat de la compania Siata.
Apărut pentru prima oara în 1945, micul motor putea fi instalat pe orice bicicletă existentă, înregistrând imediat un succes de piață surprinzător.
Pentru a reuși să satisfacă cerințele pieței, Siata a început colaborarea cu Ducati, firmă cărei fabrică era serios avariată în urma bombardamentelor din 1943-1944, dar care putea produce motoarele.
Producția a început în prima jumătate a anului 1946, cam în același timp cu trecerea Italiei de la Monarhie la Republică, ca urmare a referendumului organizat pe 2 iunie 1946.
Fabrica producea la început 3000 de motoare pe lună, unele piese componente purtând vechiul logo al companiei, “SSR DUCATI” (Società Scientifica Radio DUCATI).
Timp de câțiva ani, motorul Cucciolo instalat pe biciclete a reprezentat cel mai răspândit mijloc de transport din Italia, o țară sărăcită de cel de-al doilea război mondial.
Trei ani mai târziu, în 1949, Ducati produce prima motocicletă completă, modelul Ducati 60, motor dezvoltat din Cucciolo, de 60 cmc, având o cutie de viteze cu trei trepte, montat pe un cadru produs de fabrica de avioane Caproni, parteneriatul celor două firme fiind ilustrat de logo-ul de pe rezervor, numele Ducati fiind însoțit de simbolul înaripat al producătorului de avioane.
Imediat după lansarea primului model Ducati 60, numit de unii “Motoleggera” (motocicletă ușoara sau motoretă), a apărut modelul sportiv, Ducati 60 Sport, având un cadru modificat și șaua din lemn, probabil nu cea mai comodă pentru pilot și un alt logo pe rezervor, simbolizând continuarea colaborăii dintre cele două firme.
Au trecut câțiva ani, economia mondială și cea italiană au înregistrat o creștere semnificativă, iar motocicleta, ca mijloc de transport, a fost înlocuită parțial de motocicleta destinată timpului liber.
Ducati 175 Desmo
Astfel a apărut în 1960 primul model recreațional produs de Ducati, Turismo 85.
Având jante produse de Pietro Beretta, firmă din Milano renumită pentru armele produse, pompă pentru anvelope, ca cele folosite pe biciclete, Turismo 85 a fost ultima motocicletă care a purtat cu mândrie pe blocul motor vechiul logo al producătorului de radiouri, SSR DUCATI (Società Scientifica Radio).
Dar, unul dintre cele mai cunoscute modele ale vremii, a devenit Ducati 175 Desmo, datorită unor entuziaști care au reușit o excursie promoțională mult mediatizată.
Leopoldo Tartarini, unul dintre piloții fabricii aflat la apusul carierei sportive, însoțit de prietenul său Giorgio Monetti, călare pe două Ducati 175 Desmo primite de la fabrică, au făcut turul lumii timp de un an, întorcându-se victorioși în sunetele melodiei Volare, câștigătoare la concursul din Sanremo, în interpretarea legendarului Domenico Modugno.
Ducati 175 Desmo
Atât melodia devenită șlagăr mondial, cât și Ducati 175 Desmo au devenit niște adevărate simboluri de țară, Volare fiind învingătoare în cel mai cunoscut concurs de muzică ușoară, motocicleta reprezentând chintesența tehnologiei italiene: carburator produs de Dell’ Orto, jug Marzocchi, turometru Vegli Borletti, semighidoane Tommaselli, jante Borrani.
O altă motocicletă prezentată aici, model important în istoria producătorului Ducati, a fost 450 Desmo Spaggiari, produs în 1970, purtând numele unuia dintre primii piloți italieni învingători în cursele de Grand Prix.
Bruno Spaggiari a câștigat prima cursă la care a luat startul, Marele Premiu al Națiunilor la clasa 125 cmc, disputat la Monza, cursă ramasă și singura sa victorie din carieră.
Serios dezavantajată de modelele concurente bicilindrice de 500 cmc, monociclindrul 450 Desmo Spaggiari a fost ușurat prin toate mijloacele, având componente produse de cele mai performante companii italiene ale momentului: carburator Dell’ Orto, furcă de față Marzocchi, semighidoane Verlicchi, jante Borrani.
Ducati 450 Desmo Spaggiari
Produs în 1981-1982, modelul de competiție Ducati TT2 a cunoscut gloria, fiind urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumurilor de premiere de Tony Rutter, tatăl actualului pilot din Marea Britanie, Michael Rutter.
Cunoscut ca pilotul care câștigă tot, Tony a învins în cursa Tourist Trophy din Insula Man, pilotând Ducati TT2, model din care au fost dezvoltate actualele motociclete cu doi cilindri în L la 90°, motor de 650 cmc cu piese produse de firme ale căror nume sunt cunoscute tuturor: frâne hidraulice Brembo, furcă Marzocchi, jante Campagnolo, cu monoamortizor pe spate, rezervor și carenă din fibră de sticlă.
Două dintre piesele rare ale colecției Ducati Bande Rosse au fost modelul Supersport 400 produs în 1992 pentru piața japoneză și Ducati SPORT 1000 S Mike Hailwood (2007), operă a genialului Pierre Terblanche, a cărei poveste am amintit-o în filmul de mai sus.
În fine, turul imaginar prin istoria firmei din Bologna se încheie cu trei motociclete clasice, dar mai recente, mulți dintre pasionații de motociclete ai actualei generații cunoscându-le bine: Ducati 748 (2002), Ducati 1198 (2011) și Ducati 1199 Panigale XXIII Compasso d’ Oro (2014).
Evenimentul a fost mult mai mult decât o expoziție de motociclete, a fost o întâlnire între cei care trăiesc pentru motociclete, care respectă valorile vremurilor trecute și nu au uitat că performatele actuale în sportul cu motor sunt realizate și datorită muncii înaintașilor.
Fiecare zi din viață este câte o poveste, iar poveștile mele sunt, de cele mai multe ori, cu și despre motociclete şi sunt postate pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE, dar pot fi citite și pe Facebook, LinkedIn, Twitter și Google+, iar filmele sunt postate pe YouTube.