O domnișoară singură, călare pe un Harley-Davidson, prin Africa, timp de trei luni și jumătate, fără nici o problemă, totul numai lapte și miere.
Așa sună povestea pe care mi-a spus-o Elena.
Singură într-o lume străină care a primit-o cu brațele deschise, traversând șapte țări din Africa, în care totul a fost o poezie fără sfârșit și toate astrele s-au aliniat pentru o poveste romantică.
Așa mi-a descris Elena aventura ei prin cel mai sărac continent din lume.
Treizeci de kilometri de noroi până la jumătatea roții, alte câteva zeci de kilometri de nisip și pietroaie cam ca în Raliul Dakar, porțiuni pe care ea nu le-a putut străbate și motocicleta i-a fost condusă de câte un localnic, după niște ore de așteptare, au fost trecute de Elena la capitolul întâmplări amuzante.
Un râu care a inundat șoseaua și a blocat drumul preț de vreo 14 ore, situație limită pentru cei mai mulți dintre noi, mi-a fost descrisă ca un moment distractiv, iar faptul că nu a făcut nici o pană de cauciuc în cei 16.000 kilometri ar fi trebuit să mă convingă că e ceva absolut normal și că pana mea de cauciuc făcută în fața Hotelului Hilton din București este ieșită din comun.
O sută de zile de mers cu motocicleta în necunoscut și nu se știe câte căzături în această perioadă, fără nici un levier în trusa de scule, nu au reprezentat o problemă pentru ea, iar faptul că la înapoiere cablul de ambreiaj s-a rupt în fața magazinului Harley-Davidson din Maroc a fost ceva legat de karmă și spiritualitate: astrele au avut grijă ca așa ceva să nu se întâmple în celelalte șase țări traversate, în care nu există magazin Harley-Davidson (deci nici piese).
Mulțumită formației ei de psiholog, Elena a prețuit și apreciat prieteniile legate în cele peste 50 de case necunoscute în care a fost găzduită, simțind că nimic rău nu i se poate întâmpla, doar plecase la drum încrezătoare în curățenia sufletească a tuturor celor pe care urma să-i întâlnească prin pustiurile africane.
Acesta este începutul articolului meu, continuarea vă aparține…
Fiecare zi din viață este câte o poveste, iar poveștile mele sunt, de cele mai multe ori, cu și despre motociclete şi sunt postate pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE, dar pot fi citite și pe Facebook, LinkedIn și Twitter, iar filmele sunt postate pe YouTube.
