Este foarte greu de descris ceea ce simţi pe MV Agusta Dragster 800 RR, mai greu de înteles şi poţi aprecia la justa valoare calitatea şi rafinamentul finisajelor şi al detaliilor, numai dacă le vezi în realitate.
Vopseaua este impecabilă, descoperi repere personalizate peste tot şi foarte multe piese atent lucrate pot fi văzute pe toată motocicleta.
Simplitatea studiată a formelor îţi dă senzatia că MV Agusta s-a concentrat pe lucrurile esenţiale, lăsând deoparte amănuntele neimportante.
Practic pilotul stă călare pe un motor, instalat pe un şasiu, cu două roţi făcute parcă din dantelă, având o şa pe care nu văd cine ar avea curajul să plimbe un pasager.
Chiar dacă formele nu sunt noi, pentru că modelul Brutale Dragster 800 a fost lansat anul trecut, iată că şi de data aceasta, italienii au găsit cu ce să surprindă, 50% din noutatea şi frumuseţea modelului RR fiind conferite de roţile cu spiţe.
În ultimii 15 ani majoritatea noilor modele lansate de MV Agusta au reuşit să fie declarate cea mai frumoasă motocicleta a anului.
La început a fost modelul F4, cu tobele de eşapament rotunde, care arătau şi sunau ca o orgă. Toţi se întrebau ce poate urma, atunci când va apare un nou F4 şi regretau faptul că nu poate fi ceva mai frumos decât primul F4, cu variantele Senna, CC (Claudio Castiglioni) şi celelalte. Ei bine, a urmat a doua generaţie de F4, cu noile tobe ractangulare, care a reuşit să înlocuiasca cu succes vechiul model în topurile de frumuseţe.
Tot aşa s-a întâmplat şi cu F3, motocicleta de 675 cc în 3 cilindri, care nu numai că a fost un succes datorită formelor graţioase, dar a şi impresionat prin rezultatele sportive reuşite în Campionatul Mondial de Superbike, la clasa Supersport.
Toate aceste 3 modele produse de MV Agusta au fost alese de reprezentanţii presei de specialitate cele mai frumoase motociclete în anul apariţiei lor.
Era greu ca performanţa să se repete şi, cu toate astea, a apărut Brutale Dragster 800 RR. Sunt foarte curios să văd rezultatul acestui concurs de frumuseţe neoficial, care se va desfăşura la sfârşitul acestui an, pentru că părerea mea este că Dragster 800 RR va aduce din nou fabricii din Varese premiul pentru cea mai frumoasă motocicletă.
Dar să lăsăm deoparte părerile personale şi să analizăm caracteristicile tehnice, dotările şi echipamentele acestei splendori mecanice.
Performanţele motorului deja cunoscut, de 800 cc, instalat pe Brutale Dragster au fost îmbunătăţite, ridicând puterea maximă de la 125 CP, la 140 CP, păstrând acelaşi cuplu maxim.
Creşterea puterii a fost posibilă prin mărirea volumului air-box-ului, îmbunătăţind fluxul evacuării şi prin cea mai importantă modificare, folosirea a câte doua injectoare pe fiecare cilindru. Toate aceste modificări au câutat în acelaşi timp să facă mai cursivă livrarea puterii motorului şi cuplul motor mai linear, caracteristici care erau criticate la vechiul model şi care se pare că au fost remediate, pentru că Brutale Dragster 800 era chiar brutal.
Injecţia este gestionată de unitatea centrala ECU, model Eldor EM de generaţia a 2-a şi toate sistemele sunt coordonate de sistemul electronic denumit de MV Agusta “sistem integrat de control al motorului şi vehicolului” (MVICS 2.0), având patru hărţi de livrare a puterii şi opt nivele de intervenţie a controlului tracţiunii.
Întrebarea normală care este pusă auzind că există patru hărţi ale puterii este de ce patru, pentru că obişnuite sunt setările pentru condiţii normale, sport şi ploaie. Ei bine, a patra hartă este pusa la dispoziţia pilotului, pentru a o putea seta aşa după cum doreşte: cu cuplul la ture ridicate, pe plaja de mijloc, sau jos.
Pe lânga aceste dotări de excepţie, motocicleta este echipată şi cu un sistem de asistare electronică a schimbării vitezelor, care reprezintă o premieră la această clasă, făcând posibilă schimbarea treptelor de viteză fără folosirea ambreiajului, atât în sus, cât şi în jos.
Colectivul care a proiectat acest model a făcut eforturi pentru a uşura motocicleta şi se pare că a reuşit asta, masa totală a motocicletei fiind de 168 kg la gol, una dintre cele mai uşoare la această clasă şi, cu siguranţă, cea mai puternică. Motorul, care este cea mai importantă componentă a ansamblului, are doar 52 kg.
El este instalat pe un şasiu tip grindă cu zăbrele din oţel tubular, în rest, foarte multe componente fiind produse din aliaje de aluminiu. Toată partea din spate, care este tratată minimalist, este din aluminiu, inclusiv bascula şi piesele de conexiune ale amortizorului spate, pentru a nu apăsa roata de spate şi pentru a muta toată masa importantă în partea din faţă a motocicletei.
În acest fel, a crescut simţitor manevrabilitatea şi, în acelaşi timp s-a redus tendinţa motocicletei de a ridica roata faţă, ca urmare a accelerărilor violente.
Datorită amplasării maselor importante în partea din faţă, dar şi datorită sistemului ABS produs în colaborare cu Bosch, este imposibil să blochezi oricare dintre roţi şi, ca urmare, nu se poate face stoppie. Este adevărat că la asta contribuie un mic sistem încorporat în ABS, a cărui denumire completă este Bosch 9 Plus cu RLM (Rear wheel Lift-up Mitigation), care, aşa după cum spune şi numele, intervine în momentul în care roata de spate tinde să piardă contactul cu suprafaţa de rulare.
Prin aceste modificări, Brutale Dragster 800 RR are în acest moment unul dintre cele mai performante sisteme de frânare de pe piaţă.
Pentru a putea transmite la roată puterea motorului şi pentru a putea pune în valoare frânele puternice, era nevoie de nişte amortizoare performante.
Au fost folosite produse verificate, care s-au dovedit excelente pe una dintre motocicletele legendare produse de MV Agusta: F4 Claudio Castiglioni, bijuteria de 100.000 EURO, modelul cu caroseria din carbon, lansat în 2007 şi produs în numai 99 de unităţi, al cărui motor producea 200 CP.
Reţeta a rămas aceeaşi: furca telescopică hidraulică inversată produsă de Marzocchi şi monoamortizor central progresiv produs de Sachs, ambele fiind complet reglabile pe comprimare, revenire şi preâncarcare. Ca un plus, corpul din aluminiu al amortizoarelor faţă este colorat electrochimic în roşu şi completează imaginea spectaculoasă oferită de contrastul dintre reperele roşii şi roţile cu spiţe, ca o dantelă albă.
Am comentat suficient detaliile constructive şi datele tehnice ale motocicletei şi aş vrea să împărtăşesc confraţilor motociclişti senzaţiile pe care le ai pe o astfel de motocicletă rară.
Aici sarcina mea devine cu adevărat dificilă, pentru că date tehnice poate comunica oricine, chiar dacă nu ştie să conducă o motocicletă. Pe internet se găseşte suficientă informaţie ca să poţi alcătui o prezentare, dar senzaţii nu sunt disponibile pe net.
Într-un fel, poate că este mai bine că Dragster 800 RR nu se poate proba de oricine. Asta se întâmplă nu numai în România, ci probabil că mai peste tot este la fel.
Această motocicletă este un spectacol prin ea însăşi. Nu îţi oferă numai viteză spectaculoasă, accelerări impresionanate şi frânări agresive, este mult mai mult şi, ca să înţelegi asta, îţi trebuie păr alb la tâmple.
Aş compara o tură făcuta cu Brutale Dragster 800 RR cu o audiţie a unei piese muzicale cu ajutorul unui tuner cu lămpi. Nu este numai muzică, este un spectacol total, al luminilor lămpilor care se încălzesc, al fumului pe care îl degajă, completat de mirosul lor specific.
În cazul motocicletei noastre, nu ştii ce să faci mai întâi: să te bucuri de viteză, să mai frânezi încă o dată, ca să te mai asiguri că nu blochează roţile, sau să opreşti să mai admiri roţile cu spiţe din aluminiu, ghidonul sculptural şi oglinzile scoase în afara ghidonului, imposibil de folosit în traficul din Bucureşti.
Mergi pe ea şi îţi vine să cânţi, de unul singur, în cască şi nu ştii ce să cânţi, o piesă ritmată şi să tragi de gaz ca nebunul, sau o piesă lentă şi să mergi încet, ca să auzi sunetul metalic al celor trei cilindri.
Orice ai face, plăcerea pe care o simţi pe MV Agusta Dragster 800 RR este maximă şi o astfel de trăire poate fi distrusă numai de comentarii inutile şi deplasate legate de fiabilitatea motoarelor MV Agusta, poveste învechită şi depăşită, dovadă fiind reuşitele acestor motociclete în competiţiile internaţionale majore.
Dar şi peste asta poţi trece, ca să te bucuri în linişte de motocicletă, pentru că, de obicei, comentariile le fac cei care nu au mers niciodată pe noile modele MV Agusta.
Motor: 4 timpi, 798 cmc, 3 cilindri în linie, 4 supape/cilindru, DOHC, răcire cu lichid şi radiator de ulei, sistem integrat aprindere-injecţie MVICS 2.0 cu 2 injectoare/cilindru, ECU Eldor EM2.0 cu acceleraţie drive by wire Mikuni
Transmisie: cutie de viteze tip casetă cu 6 trepte, ambreiaj multidisc în baie de ulei, lanţ X-ring
Alezaj x cursă (mm): 79 x 54,3
Raport de compresie: 13,3 : 1
Putere maximă: 103 kW (140 CP)/13.100 rpm
Cuplu maxim: 86 Nm/10.100 rpm
Viteză maximă: 245 km/h
Cadru: tip grindă cu zăbrele din oţel tubular
Amortizoare: furcă faţă telescopică inversată Marzocchi 43mm, cu reglaj extern separat la compresie-revenire şi preâncărcare, spate – monoamortizor Sachs progresiv, cu reglaje la compresie, revenire şi preâncărcare, cursă roată faţă/spate 125 mm
Frâne: frână faţă dublu disc flotant 320 mm, etriere radiale Brembo 4 pistonaşe, frână spate disc 220 mm, etrier Brembo 2 pistonaşe, ABS Bosch 9 Plus cu RLM (sistem anti-stoppie), controlul tracţiunii cu 8 nivele MV EAS 2.0 (cu schimbarea vitezelor asistată electronic în dublu sens)
Roţi: faţă/spate 17”, jante tubeless cu spiţe din aliaj de aluminiu.
Caracteristici: lungime 2060 mm, înălţime la şa 811 mm, ampatament 1380 mm, gardă la sol 149 mm, capacitate rezervor 16,6 litri, masă la gol 168 kg.
Preţ: 16.500 EUR, TVA inclus
Dacă nu aţi văzut toate testele şi cursele moto postate până acum pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE şi pe pagina de Facebook, sau dacă vreţi să urmăriţi materialele pe care le voi posta, calea cea mai sigură este să vă abonaţi la canalul YouTube.