Valentino Rossi si publicul sau de la Mugello – 31 mai 2015
Indiferent câte curse de moto ai urmărit la TV, sau chiar în realitate, prezenţa în parcul echipelor, în timpul unei etape de MotoGP de la Mugello, este o experienţă pe care nu o poţi uita.
La invitaţia făcută de Bridgestone revistei Auto Motor si Sport, care mi-a incredintat sarcina pregatirii rubricii moto, am fost la Mugello, cu ocazia celei de-a 6-a etape a competiţiei, desfăşurată la sfârşit de mai.
Ştiam care este popularitatea de care se bucură Valentino Rossi în Italia, văzusem multe filmări, citisem multe articole, comentasem asta de multe ori în diferite emisiuni, transmisii de curse, sau în discuţii cu prietenii.
Problema este că nu văzusem pe viu ce înseamna asta. Trebuie să recunosc că este de-a dreptul şocant. Cel puţin, pentru mine a fost…
În primul rând trebuie să precizez, dacă mai era nevoie, că în parcul echipelor nu se poate intra fără o acreditare, care poate fi obţinută de oamenii din presă, reprezentanţi ai producătorilor de motociclete, sau componente şi accesorii, adică de reprezentanţi şi invitaţi ai tuturor firmelor implicate în această competiţie, într-un fel, sau altul.
În acest fel se adună un număr foarte mare de persoane care pot intra în parc, iar legitimaţiile se obţin după o aşteptare de câteva ore, la biroul special pentru acreditări.
Coada de la biroul care elibereaza acreditarile
Coada arată ca cele le care le vedeam la noi la Alimentara, înainte de 1989, diferenţa fiind că la cozile de la MotoGP, toată lumea este binedispusă şi răbdătoare, în aşteptarea spectacolului care urmează.
Odată intrat, eşti puţin dezorientat, trebuie să fii foarte atent la cei pe care îi întălneşti şi, mai cu seamă, să-ţi propui un program, nişte obiective.
In parcul echipelor
Încă de la poartă era cât pe ce să fiu călcat pe bombeu de Randy Mamola, călare pe un scuter, moment în care m-am declarat gata să mă las călcat, cu condiţia să rămână o urmă, ceva, ca să pun acel pantof într-o vitrină, însoţit de o etichetă cu următorul text: “Aici m-a călcat Randy Mamola, cel mai talentat pilot care nu a reuşit să căştige un Campionat Mondial, unul dintre Dumnezeii mei”.
Nu a trecut mult şi incidentul putea să se repete, de data asta pe scuter (pe alt scuter) aflându-se Dani Pedrosa, care încă purta pansament după ultima operaţie suferită.
Camioanele echipei Yamaha
Spre surprinderea mea, pe alei nu era mare entuziasm la trecerea personajelor amintite.
Aceeaşi atmosferă degajată şi uşor indiferentă domnea în tot parcul, cu excepţia zonei în care erau parcate camioanele echipei Yamaha, în care se află cabina personală a lui Valentino.
Aici, camionul cu pricina era înconjurat în permanenţă din toate părţile de multe zeci de oameni, care nu vroiau nimic altceva decât să-l vadă şi să-l aclame pe idolul lor.
În aşteptarea lui Vale, toată lumea se uită la combinezonul atârnat la uscat în faţa cabinei personale.
Momentele în care aveai ocazia să-l vezi de la vreo 10 metri erau rare şi scurte. Atât de scurte, încât nici nu am apucat să fac o fotografie.
Era şi greu, pentru că apariţia lui Vale, intrând, sau ieşind din cabină, dezlănţuia o adevarată explozie de entuziasm, urale şi scandări ca la meci.
Repet, ca să fiu bine înţeles: aici nu putea pătrunde publicul, ci numai cei cu acreditare, adică oamenii implicaţi în domeniu.
Undeva în spate a apărut Valentino Rossi
Probabil că, într-un loc public,în care poate ajunge oricine, Valentino Rossi nu are cum să se deplaseze, sau să scape fără hainele rupte…
Nu îmi aduc aminte, în cei peste 40 ani de când urmaresc cursele moto, să fi existat cineva atât de iubit, datorită rezultatelor extraordinare, dar şi carismei ieşită din comun.
Într-o discuţie de vreo 15 minute pe care am avut-o cu Francesco Guidotti, managerul echipei Pramac Ducati, l-am întrebat ce părere are despre cum se va schimba MotoGP după retragerea lui Valentino. Domnul Guidotti mi-a spus că el este optimist şi speră că întreaga competiţie nu va pierde prea mult din popularitate, dar este cert că acum trăim în epoca Valentino Rossi şi va urma epoca “după Valentino”, el fiind privit în Italia şi în special La Mugello, ca un fel de Isus Hristos pe pământ. Celor mai credincioşi le cer scuze cu umilinţă pentru comparaţie, dar cuvintele nu îmi aparţin.
Zona de ospitalitate a echipei Yamaha